Manuscrisul 10, 1889 - Excelenţa lui Hristos

Manuscrisul 10, 1889 - Excelenţa lui Hristos

Manuscrisul 10, 1889

 

EXCELENŢA LUI HRISTOS

Sunt foarte surprinsă că sunt aşa de bine cum sunt. Mi-a fost foarte teamă că munca din vară mă va slăbi pentru iarnă, dar spre lauda lui Dumnezeu voi spune că în mila Lui, m-a ridicat deasupra slăbiciunilor mele. Sunt mult mai bine decât înainte cu câteva luni, mai bine decât anul trecut.

Avem adunările cele mai excelente. Spiritul care a fost prezent la Minneapolis, nu este aici. Totul se desfăşoară în armonie. Sunt de faţă mulţi delegaţi. Adunarea de la cinci dimineaţa este bine frecventată şi întâlnirile sunt bune. Toate mărturisirile pe care le-am ascultat au avut un caracter înălţător. Ei spun că anul trecut a fost cel mai bun din viaţa lor; lumina care străluceşte din cuvântul lui Dumnezeu a fost clară şi distinctă – îndreptăţirea prin credinţă, Hristos neprihănirea noastră. Experienţele au fost foarte interesante.

Am asistat la toate adunările de dimineaţa, mai puţin la două. La ora opt fratele Jones vorbeşte despre subiectul îndreptăţirii prin credinţă, şi se dă pe faţă un mare interes. Are loc o creştere în credinţă şi în cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. Sunt puţini la număr cei care nu au avut ocazia să audă despre acest subiect înainte, dar acum îl primesc şi sunt hrăniţi cu fărâme mari de la masa lui Dumnezeu. Mărturisirea generală a tuturor celor ce au vorbit, a fost că acest mesaj de lumină şi adevăr care a venit la poporul nostru este tocmai adevărul pentru acest timp şi că, oriunde va ajunge în bisericile lor, lumina, orizontul şi binecuvântarea lui Dumnezeu se vor vedea cu siguranţă. Noi avem un ospăţ de bucate grase şi atunci când vedem sufletele înţelegând lumina, ne bucurăm, privind la Isus care este Autorul şi Desăvârşitorul credinţei noastre. Hristos este marele model. Caracterul Său trebuie să fie caracterul nostru. Toată excelenţa este în El. Întorcându-ne de la om şi de la orice alt model, cu faţa descoperită Îl privim pe Isus în toată slava Sa. Minţile sunt umplute cu ideile grandioase şi copleşitoare ale excelenţei Sale; orice alt subiect devine neimportant, şi orice parte a disciplinei morale care nu promovează asemănarea cu chipul Lui, este pierdere. Eu văd înălţimi şi adâncimi pe care le putem atinge, dacă acceptăm fiecare rază de lumină şi înaintăm spre o lumină şi mai mare. Sfârşitul este aproape şi, să ne ferească Domnul să dormim în acest timp.

Sunt atât de mulţumitoare să văd la fraţii noştri lucrători dispoziţia de a cerceta Scripturile pentru ei înşişi. Era foarte mare lipsă de cercetare profundă a Scripturilor, pentru a aduna în minte pietrele preţioase ale adevărului. Cât de mult pierdem cu toţii pentru că nu ne punem minţile la lucru ca să căutăm să înţelegem cuvântul Său cel sfânt, cu multă rugăciune pentru iluminare divină.

Cred că va avea loc o înaintare hotărâtă în mijlocul poporului nostru, o străduinţă mai serioasă de a păstra pacea cu solia îngerului al treilea. Ne putem aştepta oricând la noi şi cutremurătoare pretenţii ale lui Satana prin agenţii săi, şi atunci să nu se trezească poporul lui Dumnezeu pe deplin, să nu fie ei tari în tăria Celui puternic? Înţelepţi în înţelepciunea lui Dumnezeu? S-a produs o criză în guvernarea lui Dumnezeu, în care trebuie să fie făcut ceva mare şi decisiv. Întârzierea nu se va prelungi mult. Mânia lui [447] Dumnezeu nu va fi mult reţinută, trebuie ca justiţia doar să rostească un cuvânt şi, ce confuzie va fi atunci. Voci şi tunete, fulgere şi cutremure, o pustiire universală. Acum este timpul nostru să fim buni şi să facem  bine, în timp ce cu simţurile foarte treze, cu pricepere, să privim fiecare mişcare din guvernarea  lui Dumnezeu. Dacă viaţa şi caracterul nostru vor fi după modelul divin, vom fi ascunşi cu Hristos în Dumnezeu.

Lumea e plină de dovezile iubirii lui Dumnezeu pentru omul căzut. Cât de mult ne-a iubit, nu vom putea măsura cu minţile noastre finite, nu avem unitate de măsură, nu avem standard cu care să comparăm, dar împreună cu Ioan putem spune, „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Său Fiu” ca prin Hristos să ne dea viaţa veşnică. Acest subiect îmi umple mintea, şi este aşa de măreţ, atât de înălţător încât sunt fascinată gândindu-mă la el.

Aceasta este o conferinţă la care se va înainta, dar vai, e nevoie de lucrători. Mă doare inima când mă gândesc la aceasta. Strigăte de ajutor vin din fiecare departament. Se aude strigătul macedonean ’vino şi ne ajută’. Trebuie să înălţăm cele mai serioase rugăciuni pentru ca Domnul să trimită lucrători în via Sa. El, în înţelepciunea Sa divină, poate face o selecţie care va pune înţelepciunea noastră în umbră, dar orice face Dumnezeu, noi trebuie să acceptăm cu bunăvoinţă. Este un timp solemn. Noi  încercăm cum putem mai bine să impresionăm poporul cu toată greutatea responsabilităţii lui. Oh, dacă botezul Spiritului Sfînt ar veni asupra lucrătorilor ca ei să-L poată reprezenta pe Hristos în toate lucrările lor. Oh, de ce există aşa de mare slăbiciune acum, când este nevoie de tărie şi putere pentru a salva sufletele care pier în jurul nostru. Este o întreagă lume la care trebuie să se ajungă, care trebuie pusă la probă, şi cine va fi capabil să stea în picioare?

Am avut o vreme foarte plăcută în timpul întâlnirii. A fost foarte blândă astăzi. Nu puteam să avem un timp mai favorabil pentru această conferinţă.

Doctrinele populare ale acestui veac nu pot reprezenta corect pe Isus. Mântuitorul nostru L-a reprezentat pe Tatăl. El a înlăturat întunericul dens din faţa tronului lui Dumnezeu, umbra întunecată pe care Satana a   aruncat-o ca să ascundă pe Dumnezeu din vedere şi din cunoştinţă. Hristos descoperă tronul lui Dumnezeu şi descoperă lumii pe Tatăl ca lumină şi dragoste. Îmbrăcarea divinităţii Sale cu umanitatea aduce iubirea aceasta în dovada clară a luminii, pentru ca lumea să o poate înţelege; aceasta va naşte în inimă dorinţa de a se ruga ca Moise, „te rog  arată-mi slava Ta”.  Amintiţi-vă că urechea lui Dumnezeu este deschisă pentru rugăciunile noastre. „Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi.” „Dacă voi răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru ceresc va da Spiritul Sfânt celor care îl cer.” Atunci de ce să nu credem pe Dumnezeu pe cuvânt? De ce să nu credem cu toată inima, cu toată mintea şi cu tot sufletul? De ce să nu ne prindem prin credinţă de natura divină? Este privilegiul nostru. Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede. Sunt atât de recunoscătoare în dimineaţa aceasta că am un Mântuitor viu.

Lăudați pe Domnul, de la El curg toate binecuvântările! Cum am putea să dezonorăm mai mult pe Dumnezeu decât prin faptul că nu ne încredem în El? Noi nu trebuie să ne descurajăm niciodată. Noi trebuie să avem răbdare, bunătate, trebuie să primim prin credinţă provizia abundentă pe care Dumnezeu este dispus să  ne-o asigure, şi să aşteptăm prin credinţă pe Domnul, [448] crezând că El va face ceea ce cerem. Această aşteptare a lui Dumnezeu prin credinţă, are nevoie să fie cultivată pentru că ea duce la un mare har spiritual şi înnoieşte puterea ca a vulturului. El îi va da aripi, şi aceasta, prin credinţă. Domnul să ne ajute, este rugăciunea mea. Noi trebuie să ne ridicăm mai sus şi mai aproape de cer în aspiraţiile noastre. Căutaţi lucrurile de sus. Noi trebuie să ne ridicăm din părţile de jos ale pământului către o putere mai mare, spre o lumină mai plăcută. Noi trebuie să avem o iubire mai înaltă, o viaţă mai înaltă. Nici un creştin care se împovărează cu îngrijorare faţă de lume sau poartă cu el păcate îndrăgite, nu va atinge punctul cel mai înalt la care trebuie să ajungă. Noi putem şi trebuie să respirăm o atmosferă mai pură şi să gustăm mai mult din bucuriile cereşti. Avem nevoie de Hristos în fiecare zi şi, cu puterea Lui să strângem putere, să creştem în har pentru conflicte mai grele şi să obţinem vederi inspirate asupra lucrurilor cereşti. Mâna străpunsă a Maestrului divin face semn ca să urcăm mai sus. „Fac un singur lucru, uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” Oh, dacă ne-am scula şi am lumina pentru că lumina noastră vine şi slava lui Dumnezeu răsare peste noi. Cu cât copiem mai mult Modelul cu atât mai multă înţelepciune şi înţelegere vom avea despre frumuseţea Lui minunată.

Tocmai m-am întors de la adunarea de la cinci dimineaţa. Spiritul rugăciunii ne-a fost împărtăşit pentru o binecuvântare mai amplă şi pentru ca bărbaţii cu poziţii de răspundere să poată avea prezenţa şi puterea lui Dumnezeu. Mulţi sunt bolnavi, înconjuraţi de slăbiciuni, şi Dumnezeu îi va ridica aşa cum m-a ridicat şi pe mine. El mi-a dat sănătate, putere şi har, şi El le va da la fel tuturor lucrătorilor Săi. Oh, dacă fiecare bărbat cu responsabilitate aflat în poziţie de încredere din instituţiile noastre, ar şti că Isus este un ajutor prezent în orice timp de nevoie! Ei au nevoie să fie atraşi dinspre ei înşişi mai aproape de Dumnezeu, ca să mângâie pe alţii cu mângâierea cu care ei înşişi sunt mângâiaţi.

Avem nevoie să obţinem vederi aşa de minunate despre iubirea lui Dumnezeu care a trimis pe Fiul Său în lume să moară pentru păcătoşi, încât inima să fie zdrobită văzând slava crucii înălţate a lui Isus. Inimile se topesc! Binecuvântează suflete pe Domnul, şi tot ce este în mine să laude numele Lui cel sfânt. Sora mea, rugăciunea mea este ca Domnul să te binecuvânteze din belşug  prin harul Său. [449]