Scrisoarea 9, 1893 - Către F.E. Belden și soția sa

Scrisoarea 9, 1893 - Către F.E. Belden și soția sa

Scrisoarea 9, 1893
Strada Banks,
Wellington,
Noua Zeelandă

CĂTRE  F.E. BELDEN  ŞI  SOŢIA  SA

 

Dragul meu nepot şi draga mea nepoată,

Am citit scrisoarea voastră cu interes profund, în speranţa de a găsi în ea vibraţia unui sunet bun, dar dacă acest sunet este acolo, eu nu îl discern. Sunt tare îngrijorată în ceea ce priveşte starea voastră spirituală. De mai mulţi ani nu aţi umblat în lumină. Am avut mult interes pentru voi, dar când am aflat din experienţă că cuvintele mele nu au multă greutate pentru voi, am simţit cu adevărat părere de rău, dar nu pot face nimic pentru a schimba cursul lucrurilor.

Înainte şi în special după întâlnirea de la Minneapolis, nu am avut unitate şi armonie cu tine. Când ai făcut unele mărturisiri în scrisorile pe care le-am primit când eram la Adelaide, m-am bucurat, sperând că a fost începută o lucrare care va înainta până când vei umbla în lumină, după cum Hristos este în lumină. Am tremurat pentru voi ca nu cumva să vă îmbrăcaţi cu hainele propriei voastre neprihăniri şi să nu căutaţi a cunoaşte pe Domnul, care vrea să vă facă să ştiţi că arătarea Lui este ca zorii dimineţii. Mi-a fost arătat că legătura ta cu Captain Eldridge nu a fost nici pentru binele lui, nici pentru binele tău. Tu simţi oarecare amărăciune faţă de mine când spui, că am afirmat că aţi fost egoişti. În ce context am afirmat aceasta, chiar nu pot să îmi amintesc acum. Aş fi putut spune multe lucruri adevărate, aşa cum mi-a fost prezentat cazul vostru, pe care nu le-am spus, pentru că am ştiut că umblaţi în orbire, şi am ştiut de ce se poticnesc picioarele voastre, şi orice aş fi prezentat înaintea voastră, nu ar fi fost reprezentat în mod corect înţelegerii voastre şi nu aţi fi beneficiat de asta. Am păstrat tăcerea de când am primit scrisoarea voastră. Am căutat scrierile mele pe care le-am citit cu o ocazie, atunci [1185] când aţi fost prezenţi voi şi un număr destul de mare de alţi oameni. Le-am căutat, în timpul celor unsprezece luni de boală ale mele, dar nu le-am putut găsi. Am trimis ceea ce am putut găsi şi apoi am tras concluzia că această mărturie a rămas în Battle Creek. Dar la ultima căutare, misterul a fost explicat: primele două sau trei pagini au fost cusute: am întors aceste pagini şi am găsit articolul căutat pe care l-am citit de cel puţin 30 de ori. Sunt uşurată că l-am găsit şi îl voi copia, cât mai curând posibil, ca voi şi alţii să puteţi avea o copie.

Da, dragul meu nepot, lucrurile sunt prezentate şi clarificate. Am găsit articolul imediat după operaţia avută la dinţi. Mi-au fost extraşi miercurea trecută şi nu sunt încă în măsură să scriu mult.

În timp ce tu şi Captain Eldridge aţi fost atât de strâns uniţi, influenţa unuia asupra celuilalt nu a fost bună. Cu cunoştinţele tale despre adevăr şi despre principiile care au condus lucrarea şi cauza lui Dumnezeu, tu puteai să îl ajuţi: dar spun din nou, eu-l şi egoismul a fost atât de amestecat cu lucrarea ta, cu viaţa şi faptele tale în timp ce erai legat cu editura, aşa cum mi-a fost prezentat, încât Duhul Domnului a putut face puţin pentru tine şi prea puţin pentru el. Am fost prezentă în adunările de comitet, şi am fost invitată să văd şi să remarc spiritul care a controlat aceste comitete, despre care am avut o imagine de ansamblu. În aceste comitete, nu a fost niciunul a cărui voce să fie auzită, care să facă propuneri, planuri şi decizii, decât vocea nepotului meu Frank Belden. A existat o auto-suficienţă, un tip de probleme şi lucruri nu în toate după voia lui Dumnezeu. A existat un amestec de politici şi principii, aşa întreţesute şi calculate încât să inducă în eroare mintea, şi să conducă pe cărări false. Aceste întâlniri au lăsat impresii hotărâte asupra minţii mele. Am văzut după starea lucrurilor, după spiritul care controlează mişcările, că vrăjmaşul a câştigat teren şi a înşelat minţile; dar tu ai fost insensibil [1186] la acest lucru. Am fost constrânsă să dau în permanenţă avertismente în Battle Creek, pentru că am văzut primejdia, dar avertismentele date prin scris şi cu glasul, au avut prea puţin efect. Ele nu au fost luate în seamă pentru că minţile au fost atât de orbite, încât nu au văzut aplicabile aceste avertismente. Domnul m-a îndemnat să dau o mărturie hotărâtă cu privire la editură, dar s-a considerat că nu este adecvată. Dar această scriere este înaintea mea şi am citit-o nu mai puţin de treizeci de ori. O voi copia, ca să o poţi vedea şi alţii să poată vedea cât de mult efect au astfel de mărturii pentru a vindeca relele existente. Aceia cărora li s-au încredinţat responsabilităţile serioase de gestionare a editurii, au avut un sentiment de auto-suficienţă, încredere în sine, din cauza lipsei de experienţă în lucrurile sfinte. Ei au crezut că sunt prea înţelepţi pentru a fi învăţaţi, şi prea siguri pentru a avea nevoie de prudenţă şi dacă niciunul nu va eşua în credinţă şi nu îşi va pierde conştiinţa cea bună, voi fi surprinsă. Am văzut că vor fi făcute greşeli, dar oamenii care se ocupau cu lucrurile sacre, nu au fost înclinaţi să se inspecteze. A fost încrederea lor bazată pe înţelepciunea de sus? Nu, ci a fost bazată pe presupusa lor înţelepciune şi pricepere superioară. Oh, cât de trist este să vezi oameni cu puţină experienţă, dându-şi aere de importanţă, şi acţionând ca şi când judecata oamenilor şi lucrările lor ar fi infailibile. Ştiu că lucrurile nu sunt în regulă la editură.

Tu vorbeşti de Henry Kellogg. Ştiu că Henry Kellogg nu a învăţat lecţii în şcoala care l-ar fi calificat mai bine să fie îmbrăcat cu duhul blândeţii şi a dependenţei de Dumnezeu, să fie un director înţelept la editură. Dacă ţi-ai fi simţit slăbiciunea şi dacă ţi-ai fi smerit inima înaintea lui Dumnezeu, în loc să te sprijini pe propria ta înţelegere, ar fi fost mult mai bine pentru tine şi pentru Captain Eldridge, care a avut multe de învăţat în viaţa religioasă. Dacă fratele Eldridge vrea să crească în har şi în cunoştinţa adevărului, are de învăţat câteva lecţii importante. Cu cât [1187] învaţă mai repede aceste lecţii, cu atât va fi mai bine pentru el şi familia lui. Când oamenii sunt mulţumiţi de sine, chiar dacă a fost căpitan şi a comandat oamenilor timp îndelungat, dacă nu sunt aduşi la ascultare desăvârşită de voia lui Dumnezeu, pentru a fi sub stăpânire, învăţând supunerea zi de zi faţă de Dumnezeu, ei nu vor deveni membri ai familiei împărăteşti, copii ai Împăratului ceresc.

Cu Dumnezeul nostru, nu e de glumit. Te implor, de dragul sufletului tău, nu risipi timpul. Ai fost destul timp căldicel. Merită să îţi arunci resentimentele asupra mea, din cauză că unii spun că am afirmat că aţi fost egoişti? Este acesta un lucru imposibil, fratele meu în Hristos Isus? Repet, Domnul mi-a arătat că aţi fost egoişti, şi trebuie să vă vedeţi aşa cum nu v-aţi văzut încă, altfel, să fiţi siguri că veţi naufragia în credinţă. Când, oh, când a fost profunzimea evlaviei tale, zelul tău pentru Dumnezeu, potrivit poziţiei pe care ai ocupat-o? Dacă te vei hotărî acum să fii cu întreaga inimă şi lipsit de egoism, perseverând în lucrarea Domnului tău, şi vei acţiona cu ochii aţintiţi numai la slava lui Dumnezeu, îndeplinind fiecare datorie şi folosind fiecare ocazie de har, atunci vei uita unele lecţii pe care le-ai învăţat în ultimii câţiva ani, şi vei veni la şcoala lui Hristos pentru a învăţa de la Isus şi, dacă vei fi un student sârguincios, caracterul tău va fi transformat, vei primi modelul lui Hristos asupra tău, şi vei deveni desăvârşit în Hristos Isus. Vei fi părtaş de natură divină, după ce ai fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. Domnul te va face atunci un canal de lumină. În ceea ce te  priveşte, ai fost departe de a duce o viaţă care satisface cerinţele lui Dumnezeu. Dacă te-ar surprinde moartea accidentală – mă tem foarte tare pentru viitorul tău. Nu aş putea spune că este bine de Frank pentru că el doarme în Isus, ci mă tem foarte tare că în acea zi mare, vei fi cântărit în cumpănă şi găsit uşor. Mai bine ai pierde totul pe pământ, decât să pierzi cerul. Niciun om nu poate şti ce înseamnă să fii sfinţit lui Dumnezeu, dacă nu caută mai întâi [1188] împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Sa. El trebuie să-şi umilească sufletul înaintea lui Dumnezeu, şi să fie gata să jertfească totul şi orice, în loc să jertfească favoarea lui Dumnezeu. Cultivaţi dragostea şi afecţiunea pentru devotamentul religios. Renunţaţi mai degrabă la pământ decât la cer. Aveţi nevoie să priviţi bine acum asupra căilor voastre, ca picioarele voastre să nu alunece. Caracterul fiecărei dorinţe şi a fiecărui scop este clar, cum bine ştiţi, înaintea lui Dumnezeu, ca soarele în ceruri. Tu, dragul meu frate în Hristos, nu ai cultivat spiritualitatea şi nu ai crescut în har. Eu-l, din tine, trebuie să moară. Importanţa de sine trebuie să fie aruncată în praf. Oh, adu-ţi aminte că Dumnezeu este un Dumnezeu prezent şi că ai de dat un raport îngrozitor la bara judecăţii Sale, dacă păcatele tale nu vor fi spălate în sângele ispăşitor al lui Isus Hristos. Ar trebui să fii capabil să spui, „L-am văzut pe Domnul în faţa mea; pentru că El stă la dreapta mea, nu mă clatin”. Tu trebuie să fii reînnoit, transformat, convertit, şi toată viaţa ta trebuie să fie organizată şi formată după asemănarea lui Hristos. Dumnezeu ţi-a dat capacităţi şi talente, ca să le foloseşti spre slava Sa. Dumnezeu nu va accepta o slujire împărţită. Înţelegerea lucrurilor spirituale ţi s-a întunecat şi anii mulţi de experienţă pe care i-ai avut nu te-au făcut mai sensibil în faţa influenţelor sfinte. Canalele gândirii, dorinţelor şi acţiunilor s-au adâncit şi s-au lărgit prin separare, obiceiuri au tins să se fixeze în caracter, şi dacă acest curs nu se schimbă cât mai curând posibil, dacă experienţa ta nu se schimbă, pentru a deveni mai înaltă şi altruistă, aceasta te va urmări toată viaţa ta. E nevoie să fii foarte zdrobit, şi să-ţi formezi obiceiuri după gândul şi voia lui Dumnezeu. De dragul lui Hristos, apucă-te de lucru. Vei avea succes în îndeplinirea responsabilităţilor creştine cu credincioşie şi regularitate, dacă vei muri faţă de eu şi dacă ascultarea va deveni obiceiul tău. Dacă îţi vei consulta Biblia. Dacă vei fi mult cu Dumnezeu în rugăciune. Dacă, cu o inimă smerită şi zdrobită, vei da mărturie în adunare. [1189] În toate locurile adecvate, vei fi umil ca un copilaş. Vei lucra pentru câştigarea sufletelor la Isus Hristos. Vei evita aparenţa de rău şi vei depune eforturi pentru a zidi în mod constant împărăţia lui Isus Hristos. Noi trebuie să-L întâlnim în curând, aşa cum este, şi tu nu ai snopi pe care să-I prezinţi Stăpânului. Timpul tău, talentele tale, sunt ale lui Dumnezeu; foloseşte-le pentru slava Lui. Vreau să imprim aceasta în sufletul tău; nu ai timp de pierdut. Este în joc viaţa sau moartea ta. Mătuşa ta Ellen iubeşte prea mult sufletul tău, pentru a ascunde adevărata ta stare prezentă. Dumnezeu are o lucrare pentru tine şi tu o poţi face dacă eşti cu adevărat şi sigur convertit. Tu nu trebuie să fii ezitant şi nesigur aşa cum ai fost uneori, purtând o lumină pâlpâitoare, rătăcitoare şi trădătoare în loc să ghidezi pe cărări sigure. Oh, trebuie să ai o experienţă diferită. Dumnezeu să te ajute, dragul meu frate în Hristos. Dumnezeu să te ajute pe tine şi pe Hattie, să nu întoarceţi spatele, aşa cum aţi făcut, mărturiei pe care o dă pentru voi, ci să umblaţi în lumină. Îmbrăcaţi haina neprihănirii lui Hristos. Pregătiţi-vă pentru cer, prin predarea sufletului, trupului şi duhului vostru, lui Dumnezeu. Isus v-a cumpărat cu un preţ, Dumnezeu vă iubeşte pe amândoi, iar eu sunt constrânsă de dragostea pe care o am pentru Isus şi pentru sufletele voastre, să vă avertizez ca să nu întârziaţi. Căutaţi pe Dumnezeu zi şi noapte, până Îl veţi găsi, spre bucuria sufletelor voastre. Am lucrat cu seriozitate pentru Byron. Mă aştept ca el să fie un lucrător pentru Învăţător. Vă trimit o scrisoare pe care i-am trimis-o lui. El este la şcoală: i-am spus că aş vrea să-l văd în acest timp. Are nevoie de toată lumina şi cunoaşterea cuvântului pe care o poate obţine. El îşi pune toată mintea la lucru. Dumnezeu îl va ajuta. Tatăl tău este strâmtorat financiar. I-am scris lui Willie să tragă doi dolari pe săptămână, de la Echo Office, ca să-i adauge la ceea ce va câştiga el, pentru  a-l întreţine, în cazul în care are nevoie. El nu va fi adus în situaţii de strâmtorare, neconfortabile, dacă am să-l sprijin în totalitate, dar [1190] va câştiga ceva ducând şi aducând copii la şcoală. Vinnie spală rufe pentru studenţi şi câştigă ceva bani, iar tatăl tău lucrează terenul şcolii şi primeşte şi el ceva, ceea ce noi credem ca va primi în continuare. Byron l-a ajutat foarte mult, atât de mult încât, atunci când şi-a pierdut poziţia în cadrul editurii, nu i-a mai rămas nimic pentru a merge la şcoală. Dar Byron a acţionat în mod nobil faţă de tatăl tău, ajutându-l constant, cumpărându-i costume întregi de haine şi l-a ajutat pe multe căi. Byron a fost lipsit de egoism, a fost generos şi cu o inimă bună, fie ca Domnul să îl binecuvânteze şi să-i dea înţelepciune şi pricepere.

Noi suntem vinovaţi de păcat în fiecare oră în care amânăm şi neglijăm această mântuire mare, pentru că, înaintea lumii, a îngerilor şi a oamenilor, noi spunem prin purtarea noastră, „Eu nu vreau ca acest om Isus Hristos să domnească peste mine.” Noi ne opunem metodelor lui Dumnezeu de transformare a caracterului şi harului. Oamenii îşi adună o comoară de mânie pentru ziua mâniei. Refuzarea continuă de a ceda voii lui Dumnezeu, împietreşte inima, şi în cele din urmă Dumnezeu lasă agentul omenesc după cum a ales. Sufletul este tot mai insensibil, şi tot mai slab impresionat de avertismentele Duhului, de rugăminţile şi atracţia Acestuia. Agentul omenesc refuză să-şi încline inima cu religiozitate, el nu face pasul de a ieşi din rândurile lui Satana ca să stea sub steagul pătat cu sânge al crucii lui Hristos, ci este o privelişte jalnică de împotrivire înaintea lumii, a îngerilor şi a oamenilor.

Când S-a apropiat, a văzut cetatea şi a plâns pentru ea, spunând, „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.” De ce nu a cunoscut naţiunea vinovată aceste lucruri?  Pentru că nu le-au putut cunoaşte? Nu, ci pentru că nu au vrut. „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei  trimişi la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi, cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi (n-aţi putut, nu) n-aţi vrut!

Cu multă dragoste,
Mătuşa Ellen G. White [1191]