Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu, a coborât din cer, S-a făcut trup şi a locuit printre oameni ca Fiul omului. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
A murit pe crucea de pe Calvar pentru călcările noastre de lege. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
A înviat din morţi pentru îndreptăţirea noastră. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
S-a înălţat la cer ca Apărător al nostru, şi în acest rol stă la dreapta tronului lui Dumnezeu. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
El este preot pe scaunul de domnie al Tatălui Său – preot în veac după rânduiala lui Melhisedec. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
La dreapta lui Dumnezeu, pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu, ca preot pe scaunul Lui de domnie, Hristos este „slujitor al sanctuarului şi al adevăratului cort ridicat nu de un om, ci de Domnul.” Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
Şi va veni din nou pe norii cerului, cu putere şi mare slavă, pentru a-Şi lua poporul la Sine, pentru a-Şi înfăţişa înaintea Lui Biserica slăvită, şi pentru a judeca lumea. Aceasta este stabilit pentru totdeauna în credinţa creştină.
Că Hristos a trăit în trupul uman carnal, a murit pe cruce, a înviat din morţi, S-a urcat la cer, şi stă la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu în cer, trebuie să fie stabilit pentru totdeauna în credinţa oricărui creştin, pentru ca acea credinţă să fie adevărată şi deplină.
Că acelaşi Isus este preot la dreapta lui Dumnezeu pe scaunul Lui de domnie, trebuie să fie stabilit pentru totdeauna în credinţa oricărui creştin, pentru ca acea credinţă să fie adevărată şi deplină.
Că Hristos Fiul lui Dumnezeu, ca preot la dreapta lui Dumnezeu pe scaunul Său de domnie, este acolo un „slujitor al sanctuarului şi al adevăratului cort ridicat nu de un om ci de Domnul,” trebuie să fie stabilit pentru totdeauna în credinţa oricărui creştin, pentru ca acea credinţă să fie adevărată şi deplină.
Iar această adevărată credinţă în Hristos Fiul lui Dumnezeu ca adevăratul preot, în adevărata slujire, al adevăratului sanctuar, la dreapta scaunului de domnie al Maiestăţii din ceruri; credinţa că preoţia şi slujirea Lui face să înceteze fărădelegile, pune capăt păcatelor, face ispăşire pentru nelegiuire şi aduce în el neprihănirea veşnică – această adevărată credinţă va face desăvârşit pe oricine se apropie de acestea. Îl va pregăti pentru pecetea lui Dumnezeu şi pentru ungerea finală a Sfântului sfinţilor.
Prin această adevărată credinţă, orice suflet care are această adevărată credinţă poate cunoaşte cu certitudine că în el, şi în viaţa lui, fărădelegea a încetat şi că s-a pus capăt păcatelor, că s-a făcut ispăşire pentru toată nelegiuirea din viaţa lui, şi că neprihănirea veşnică este adusă în el, ca să domnească în viaţa lui pentru totdeauna. Toate acestea le poate cunoaşte cu deplină certitudine, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu spune aşa, iar adevărata credinţă vine prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu.
Toţi cei care au această credinţă adevărată pot şti toate acestea la fel de bine cum ştiu că Hristos este la dreapta scaunul de domnie al lui Dumnezeu. Ei pot şti acestea la fel de bine cum ştiu că El este Preot pe scaunul acela de domnie. Ei pot şti acestea la fel de bine cum ştiu că El este acolo ca „slujitor al sanctuarului şi al adevăratului cort ridicat nu de un om, ci de Domnul.” Şi toate acestea pot fi ştiute la fel de bine cum poate fi ştiută orice altă declaraţie din Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu declară în mod lămurit toate acestea.
De aceea, fie ca în acest timp orice credincios în Isus să se ridice în puterea acestei credinţe adevărate, încrezându-se fără rezerve în meritul Marelui nostru Preot, care face o slujire sfântă şi mijloceşte pentru noi.
În încrederea pe care o dă această credinţă adevărată, fie ca orice credincios în Isus să respire adânc din odihnă, plin de mulţumire faţă de Dumnezeu pentru că lucrul acesta este realizat, pentru că fărădelegea a încetat în viaţa voastră, pentru că aţi terminat-o cu răul pentru totdeauna, pentru că s-a pus capăt păcatului în viaţa voastră şi sunteţi liber de păcat pentru totdeauna, pentru că s-a făcut ispăşire pentru nelegiuire, şi pentru că sunteţi curăţit de ea pentru totdeauna prin sângele preţios al stropirii, şi pentru că neprihănirea veşnică este adusă în viaţa voastră ca să domnească pentru totdeauna, ca să vă susţină, să vă călăuzească, să vă mântuiască în plinătatea răscumpărării veşnice care, prin sângele lui Hristos, este adusă fiecărui credincios în Isus, Marele nostru Preot şi adevăratul Mijlocitor.
După aceea, în neprihănirea, în pacea şi în puterea acestei credinţe adevărate, orice suflet care o cunoaşte să spună tuturor oamenilor până la marginile lumii ştirea glorioasă despre preoţia lui Hristos, despre curăţirea sanctuarului, despre sfârşitul tainei lui Dumnezeu, despre vremurile de înviorare şi despre venirea în curând a Domnului „în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut;” şi „ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană” (2Tes. 1:10; Efes. 5:27).
„Punctul cel mai însemnat al celor spuse, este că avem un Mare Preot care S-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri, ca slujitor al Locului prea sfânt şi al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul” (Evrei 8:1).
„Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfânt, pe calea cea nouă şi vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său: şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi trupul spălat cu o apă curată. Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa” (Evrei 10, 19-23).